Tag: scufundari tehnice

Categories
Adventures & Expeditions Scuba & Training

SCUBA – Intro to Tech… fad or necessity

Sport (recreational) SCUBA diving is one of the activities which gives us a very wide selection of paths to follow after the initial Open Water Diver level certification.

We can choose to stay inside of recreational (-40m depth max, no deco) limits, we can extend even here with enriched air nitrox or sidemount, underwater photography, or full face mask. Or, fortunately, we can move further.

And there is a long and exciting path of adventures and explorations, leading to great personal & social achievements, to self-enrichments & progress: Technical Diving

To dive deep open water reefs, explore outside & inside unknown wrecks, visit stunning caves or mysterious mines… in Open Circuit or Closed Circuit Rebreathers, with DPVs and extensive deco plannings, the options are almost endless.

But for everything, there is a start.

Intro to Tech – is compiling the basics of technical diving, is the building of fundamentals for a good future to be a technical diver.

From the basic but well-selected diving gear, finning techniques, trim & buoyancy, diver skills etc, the Technical Diving Instructor is there to show you the proper way of your 1st stepping into the Tek World.

Of course, there are divers which are preferring to “discover” by themselves the above-mentioned steps.

Or others who are directly entering the technical diving courses, under professional guidance & training.

For those divers short-cutting on their own (nothing against the self-study or autodidact process!), there is a list of great disadvantages:

  • not purchasing the right gear adapted for your diving target. There is NO universal diving gear set-up configuration, good for everything and everywhere! You might purchase brand new diving gear, you are super proud of it… it is totally useless in technical diving.
  • understanding the theory, with gaps or misinterpretations. Reading here and there, sometimes from not very trustfully sources, without proper real-life application, can lead to unpleasant situations.
  • underwater skills & gear set-up – is crucial! A bad diving behavior is hard to be removed and replaced with good ones. Even good skills are available in various forms in order to achieve the final target, depending on many factors (diving profile, diving gear, diving team etc).
  • assessment, attitude & approach: technical diving is as beautiful, attractive & captivating as Pandora’s box. But everything must be done in the right way. Is like building a pyramid, from (a solid) bottom to (a durable and long-life) top.
  • all the above, in conjuncture with Mr. Murphy… can lead to unwanted situations, even tragic ones.
  • and yes… nobody (Dive Center or Professional) will dive with you unless you show your proper certification (which should demonstrate that you pass the minimum agency requirements). Or even not renting technical diving gear!

And to conclude… yes, I strongly recommend to every sports diver to do at least an “Intro to Tech” level. To better understand the differences and benefits of good diving gear vs any diving gear, to enhance safety as a diver and as a team, and to improve in-water skills and diving protocols. For diver’s own good, for environmental’s good.

Stay safe and dive safe!

Costa

ANDI Instructor Trainer #170

SDI-TDI–FRTI Instructor #15172

T101-Technical & diving Ops® is authorized:

Categories
Scuba & Training

Diving Computers & the Deco Algorithms Babylon

When is time to choose your dive computer and/or decompression algorithm… the market is rich in options for both needs. Sometimes confusing and too technically explained.

The below descriptions are not to go deep into the decompression theories or dive computers settings but rather just to give you a quick, basic and clear (I hope) description of what to expect. For dive deco theory you can find tons of good information online and normally is explained (on different levels) during the basic & advanced technical courses too.

What Is an Algorithm used in Dive Computers?

In a simple words, a dive computer algorithm is a mathematical formula(s) used to calculate your diving profile in the safest (theoretical) mode taking into considerations some factors: depth(s) and time at that specific depth(s), gas mixture(s), cylinders pressure/volume, ascent rate and mandatory deco/safety stops, surface interval between dives, water temperature, physical fitness (heart beats per minute), diving conditions etc.

The main goal of a dive computer algorithms is to keep the risk of decompression sickness (DCS) to an acceptable level based on theoretical models as per the latest research in the industry and data (set up into the dive computer) from actual dives.

No dive computer or decompression algorithm will ever know exactly what is really going on into your body, if your data set up are correctly or if you fallow all the good practice recommendations before and after the dive!

Everything is just at a theoretical level!

But the future is already here so the science is with us: O’Dive Doppler technology is giving you the opportunity to do a real on-site N2 micro-bubbles measurements post dive and see, adjust and improve your Quality Index diving profile!

As you already might noticed, various dive computers are using various decompression algorithms which leads to slightly different diving profiles.

So… what are the theories behind the decompression algorithms?

Haldane Decompression Theory: 1908, used till 1980’s by US Navy air tables, outdated by now.

Bühlmann Decompression Algorithm: 1960’s. ZH-L, from Zürich (ZH), limits (L) followed by the number of tissue compartments (and other identifiers).

VPM – The Varying Permeability Model: 2000-2002, Erik Baker and Eric Maiken. Not much used these days.

  • The VPM-B/E model variation is for the extreme or extra long dives and exposures.
  • The VPM-B/FBO model variation (Fast Bail Out) is for the use with closed circuit diving and a bail out situation.
  • The VPM-B + GFS model combination (Gradient Factor Surfacing) produces another type of relaxed profile.

RGBM – The Reduced Gradient Bubble Model:

Is used more at a recreational level, not in technical diving. Is giving quite long and unrealistic conservative deco profiles.

DSAT – The Diving Science And Technology Model : developed by PADI for Recreational Dive Planner (RDP).

GF – Gradient Factor – is the latest trend in the industry (integrated into many technical diving computers) and is defining as: “GF are presented as a fraction of the maximum inert gas “supersaturation” or M-value that can be tolerated by each of the theoretical tissue types or “compartments” (ZH-16) considered by the Buhlmann model without resulting in DCS.”

In your dive computer settings you’ll find two values: GF Low and GF High:

  • Low defines the first decompression stop – Lower the number, deeper the first stop – Pyle)
  • High defines the surfacing value – The higher Gradient Factor value (GF Hi) determines the surfacing tissue supersaturation.

There are other algorithms (military & commercial) used in the diving industry but either outdated or not applicable for sport/technical scuba diving (Cochran – EMC-20H).

The above details are not to be taken as accurate 100% but just as basic reference. There are many variations of the presented algorithms, not scope of my presentation.

Diving theory is extremely complex subject with lots of pro and cons on all sides.

Few personal recommendations:

  • Do your research before purchasing a diving computer. I know the price (your budget) is the number one criteria, but look a bit further for your needs (present & future).
  • Try to understand the settings (and keep them updated as per your dive plan) & limitations of your dive computer. Read the manual, ask a professional opinion!
  • Set & Adjust your decompression algorithm based on YOUR profile and not on your buddies! Simply because a Gradient Factor set-up works (apparently) good on your buddy doesn’t mean necessarily that will work (good) for you too!
  • Keep in mind that not every dive is the same and not every day your body is the same (in fact, getting older and more “gnawed” day by day therefore attention must be increased into extending/improving the safety margins).
  • There is no perfect and guaranteed diving algorithm & diving computer. Therefore, accidents, including DCS might happened. If you want to be 100% safe, choose a good Netflix documentary and watch it on while relaxing on your sofa.
  • Same computers (same brand) with small different inside setting can give different diving profiles therefore buddy check should include the diving computer basic too.

Who knows, maybe in 10 or 20 years, the methods used today will be considered outdated and unsafe and other theories and devices will support our hobby. Till then, stick to what is good known and proved so far.

Stay updated with the latest news & research, be flexible in understanding and applying the science in your diving activities.

Keep training, keep exploring, stay strong & stay safe!

Costa

https://www.t101.ro/
Categories
Scuba & Training

Conteaza numarul de scufundari?

 

Am avut acest material pregatit de ceva timp dar am ezitat sa-l public inca pana recent cand, am dat de urmatorul link video pe Facebook:

 

Am comentat acolo, in stilul meu personal, ca asa ceva este inacceptabil, atat din punctul de vedere al interactiunii cu viata marina cat si a echipamentului. (nota: din cateva cautari pe google am dedus ca aceasta filmare este destul de veche. Probabil, la acea vreme, asa ceva era considerat OK). Raspunsul primit, a continut printre altele si informatia ca diverul in persoana este un “SSI Platinum Pro 5000 Diver“, o personalitate in lumea scufundarilor…

Si tot recent, pentru a nu avea doar un simplu exemplu, am avut placerea de a face doua scufundari recreationale, undeva in Caraibe… Ghidul, un ex-marine cu multa experienta sub apa. Partea comerciala – distractiv, cu explicatii si ghidusii sub apa… Partea safe? …

 

scuba_signs_numbersCu siguranta, de multe ori ati avut ocazia sa va scufundati in diverse locuri din lume si sa intrati in contact cu ghizi profesionisti (divemasteri) sau instructori care, in prezentarea sumara (dar obligatorie) inaintea oricarei activitati mentionau: 5… 10 sau chiar 15 mii de scufundari la activ.. Un numar impresionant, greu de atins de foarte multi dintre noi, poate niciodata. Dar… reprezinta acest numar mare de scufundari ceva? Are o asa de mare greutate in personalitatea celui ce se recomanda, ca fiind un “Master of the Masters”, un “Master Jedi” al scufundarilor comparativ cu instructorul tau care poate abia avea 1000 de scufundari in logbook? Este acea persoana aproape de perfectiunea in scufundari (teorie + practica), tinand cont de experienta orelor sub apa?

safety-first-safety-always-signDin deformatie profesionala (navigator), intotdeauna privesc partea de “safety” inaintea celorlalte bonus-uri. Pe mare, siguranta ta si a echipajului (pasagerilor) are prioritatea. Apoi urmeaza nava si bunurile transportate.

Ca instructor  de scufundari tehnice, totul incepe, continua si se termina cu “safety”. Am inceput scufundarile de agrement ca toata lumea, asa cum se incepe, ca recreational Open Water. Am urmat calea fireasca a progresului si intr-un tarziu am descoperit scufundarile tehnice. A fost un “reset”, “reboot”… un stop si de la capat.

Oferind consultanta in domeniul scufundarilor de agrement pe superyacht-uri si nave de expeditii-pasageri, combin cele doua caracteristici profesionale intr-una singura, cautand (si gasind) locuri si proceduri/metodologii de imbunatatire a sigurantei in scufundari (incepand de la prepararea gazelor de scufundare, stocarea si livrarea lor, echipamente), chiar si acolo unde totul pare OK.

Pony-Cylinders-SizesRevenind la cele 5… 10 – 15 mii de scufundari… conteaza? Depinde! Trebuie analizat background-ul persoanei iar acesta se va reflecta indirect in modul de planificare si executare a scufundarilor. Daca acea persoana are marea majoritate a scufundarilor executate in “navy”, “army” sau “commercial”… din pacate, pentru mine… nu prea conteaza! No offense! Scufundarile militare/comerciale nu au nimic de a face cu o scufundare de agrement! Activitatea sub apa de infiltrare, minare/deminare, atac si ce mai sunt specifice sau de lucrari comerciale sub apa (tot respectul si admiratia pentru activitatea depusa!!!)… NU dau absolut nici o valoare in executarea unei scufundari de agrement de calitate. Nu mai vorbesc de o scufundare tehnica unde diferenta este enorma! (Scufundarile militare si comerciale au cu totul o alta pregatire iar scopul lor final este diferit de cel al scufundarilor sportive).

Nici daca acea persoana are marea majoritate scufundarilor executate ca “recreational” (deci nu militar/comercial dar nici ca scafandru tehnic)… nu este obligatoriu ca nivelul sau sa fie excelent. Va avea o experienta deosebita in interactiunea cu publicul, nivelul academic va fi foarte bun, va fi (foarte) confortabil in apa dar… Am vazut, de nenumarate ori, scafandri recreatioanali cu un nivel academic avansat, cu mii de scufundari in spate dar care aveau (mari) imperfectiuni in planificarea scufundarilor pe care le conduceau. Din obisnuinta “recreationala”, masurile de siguranta era tinute la minimum necesar ( atat cat cerea agentia certificatoare).

Tehnicile de scufundare nu excelau (este o diferenta intre a fi confortabil in apa sau a fi un foarte bun scafandru recreational si a fi un “Jedi Tec”). Atitudinea de pregatire a scufundarii nu atingea complet punctele de siguranta (precum intr-o scufundare tehnica). Importante erau infloriturile si giubushlucurile pentru amuzamentul turistilor (si un eventual tips, like sau recomandare pe site-urile de socializare) si mai putin planificarile si masurile de siguranta! Marketingul prinde foarte bine si poate vinde (aproape) orice, inclusiv in scufundarile recreationale. Ca turisti si/sau cursanti, incercati sa priviti si analizati sub aceasta cortina publicitara si alegeti in cunostinta de cauza. Obiceiurile nesanatoase de scufundare adoptate de la inceput, sunt mai greu de corectat in timp.

ps: de cele mai multe ori, Agentia progreseaza in standarde si proceduri dar scafandrul (sau centrul de scufundari, dupa caz) ramane ancorat in mediocritate!

In schimb, daca aveti in fatza un scafandru (instructor) tehnic cu acele mii de scufundari tehnice “under the belt” cum se zice… dati mare atentie. Deschideti-va porii cunoasterii caci veti avea de unde (si ce) invata!

Sfatul personal: tratati intotdeauna fiecare scufundare cu maximum de seriozitate. Indiferent daca este una recreationala/sportiva, fara aparente complicatii. Nu va complaceti in “scurtaturi” (atat in scufundari cat si in cursuri), cautati sa invatati si sa va depasiti mereu… Veti fi (placut) surprinsi apoi, sa priviti in urma si sa vedeti diferentele pozitive.

Human Factors Skills in Diving - Micro-class
Human Factors Skills in Diving – Micro-class with T101®

Despre avantajele si implementarea atitudinii Tec in scufundarile Rec… intr-un material urmator!

safety2

ps: opiniile exprimate sunt personale si nu implica in nici un fel agentiile de scufundari pe care le reprezint!

 

Ape linistite,

Costa

T101-Technical & Diving Ops®ScubaTech.EU

YachtDiver.EU

 

Categories
Scuba & Training

Costumul uscat (Dry Suit) – pro si… pro!

Dry Suit diving
Dry Suit

 

Putine sunt specializarile in scufundari la care sa nu gasesti ceva “contra”. Insa pentru “costumul uscat”, toate sunt in favoarea lui. In urmatoarele cateva randuri, nu voi detalia procedurile de folosire a acestui tip de echipament, ele facand parte din programa de specialitate a mai tuturor agentiilor (ANDI, SDI, PADI, SSI etc), ci voi evidentia cateva aspecte care sper sa va convinga sa va inrolati in acest curs.

  • Confortul termic – evident. In sezonul rece sau in apele temperat-reci. Nu voi pomenii aici de avantajele enorme pe care costumul uscat le are asupra sistemului osos si muscular (dar si asupra sistemului psihic). Inaintarea in varsta si stresul fizic deosebit la care este supus corpul scafandrului se resimt din plin in apa rece. Mult hulitul reumatism nu este un mit din pacate ci o dura realitate. Placerea de a iesii “uscat” dintr-o apa rece, fara dureri de spate si fara tremuraturi nu au cuvinte suficiente de descriere. Impreuna cu o pereche de manusi uscate si o cagula corespunzatoare, scufundarea intr-o apa rece – temperata este la fel de placuta ca una in ape tropicale!
Ice dive
Scufundari sub gheata – Bolboci 2011
  • Scufundarile tehnice in apele tropicale beneficiaza si ele de avantajele costumului uscat. Scufundarile de lunga durata, care necesita stagii de decompresie sau scufundarile de adancime, necesita un confort termic corespunzator (chiar daca temperatura apei depaseste 20-22degC) deoarece prin eliminarea starii de frig (circulatia sanguina este grav afectata) se elimina (sau reduce) un factor important ce poate influenta aparitia DCS-urilor.

Nu uitati insa ca subvesmantul trebuie ajustat corespunzator (polar vs tropical) si de asemenea, ce gaz folositi pentru ajustarea costumului uscat. Argonul este gazul ideal (folosit exclusiv pentru costumul uscat!), urmat de aer, nitroxul “light” (daca nu avem alta optiune) iar la urma… trimix-ul (de evitat datorita pierderilor termice cauzate de He – atat in stratul izolator din costum cat si prin racirea interioara a organismului – dar si a efectului de isobaric counterdiffusion). Sa nu uitam si pretul si procesul de intretinere 🙂

Dahab June 2013
Iunie 2013 – Dahab, Egipt
  • Sursa de flotabilitate suplimentara. In scufundarile tehnice in special, acolo unde echipamentul este “greu”, este necesara fie folosirea unui BCD – Wing cu dublu balon de inflare fie folosirea unui Wing mono bladder dar impreuna cu dry-suit-ul.
  • Confortul termic intr-un costum uscat ramane constant cu adancimea pe cand costumul umed isi pierde din proprietatile termice pe masura ce adancimea (presiunea) creste si neoprenul este comprimat (isi reduce si caracteristica de flotabilitate).
  • Daca esti pasionat de fotografiere – filmare subacvatica, atunci stii prea bine ca miscarile tale vor fi mai lente, mai calculate. Iar o miscare lenta sub apa implica si o racire mai rapida a corpului, in special in costum umed. Costumul uscat in schimb, va elimina acest impediment!
  • Chiar daca la prima vedere costul de achizitie al unui costum uscat poate parea destul de mare, pe termen lung acest cost se amortizeaza iar avantajele enumerate mai sus inclina balanta in favoarea lui.
  • Apele contaminate nu intra in mod normal in nomenclatura academica a scufundarilor recreationale ci a celor de Search & Rescue, dar in aceste medii speciale, costumul uscat (preferabil special conceput pentru asa ceva) este absolut obligatoriu!
DUI Public Safety Diving / SAR dry suit
DUI drysuit

Nu te scufunda in costumul uscat pana nu ai urmat un curs corespunzator sub indrumarea unu instructor. Totul se va face conform unei metodologii aprobate, intr-un mediu controlat (bazin cu adancimea recomandata de minim -5m sau in mare deschisa dar in conditii de confort similare bazinului). Nu experimenta acest gen de scufundari de unul singur, in configuratii noi si/sau in medii acvatice necunoscute.

Ape linistite!

Costa

ANDI IT #170

PADI/SDI/TDI Instructor.

T101 – Technical & Diving Ops ®

ScubaTech®

Categories
Scuba & Training

Snorkel-ul in Tec: moft sau necesitate?

 

diving snorkel

Raspunsul direct si scurt: snorkel-ul NU are ce cauta in echipamentul standard al unui scafandru tehnic.

Nu voi intra adanc in teoria snorkel-ului, fiind binecunoscut in configuratia recreationala. Foarte util atunci cand se fac scufundari in apropiera recifelor si in zonele cu posibili curenti de suprafata, snorkel-ul este un instrument standard in configuratia scafandrilor incepatori. Se poarta pe partea stanga a mastii, atasat cu un mic clip care-i permite ajustarea si eliberarea la nevoie.

In schimb, in scufundarile tehnice, acest accesoriu recreational nu-si are locul. Scufundarile tehnice (fie ele de adancime sau cu penetrare) sunt scufundari avansate, in care planificarea este dusa aproape la extrem , luandu-se in calcul toti factorii posibili (si chiar imposibili) pentru a se acoperi toate situatiile (rele) posibile. Necesitatea unui snorkel in acest gen de scufundari este aproape de zero. Existenta lui pe partea stanga a mastii reprezinta un impediment si un factor ridicat de risc.

Dar, daca din anumite motive considerati ca totusi un snorkel ar fi necesar intr-o scufundare tehnica (de exemplu o scufundare in curenti si unde ambarcatiunea de suport nu va poate recupera relativ usor de la punctul de iesire), atunci va recomand folosirea unui snorkel tip freediving:

freediving snorkelAcest tip de snorkel este simplu, cauciucat, flexibil, se poate rula in podul palmei si tine de rezerva intr-unul din buzunarele costumului uscat, fiind folosit numai la nevoie.

Personal, nu folosesc snorkel-ul in nici o scufundare tehnica si nici nu l-am vazut folosit la scafandri tehnici cu care m-am scufundat in echipa.

Inainte de toate, folositi logica atunci cand va planificati scufundarea si va configurati echipamentul. Pot exista situatii exceptionale care impun reguli exceptionale. Important este ca tu, ca scafandru tehnic, sa intelegi riscurile la care te expui si sa-ti iei toate masurile de siguranta posibile pentru a incheia scufundarea cu bine!

Ape linistite!

Costa

ANDI Tri-Mix Instructor L5 ; TBI Master Class -145m ; PADI IDC Staff Instructor

T101.ro ; OmnisMares.com ; YachtDiver.ro

T101

Categories
Scuba & Training

Scufundari tehnice in Marea Neagra. De ce “tehnice”?

Black Sea

Insasi prin numele ei, Marea Neagra ne da o idee asupra capriciilor pe care le ascunde. Numele de “neagra” pare a avea diverse surse: fie din cuvantul scitic “Axaina”, din turcescul “Karadeniz” (ambele insemnand Marea Neagra) fie din faptul ca atunci cand este furtuna (care se monteaza foarte repede), culoarea ei devine neagra… Faptul de a fi scafandru de Marea Neagra echivaleaza la calibru cu cei din Marea Nordului, Marea Baltica sau apele UK. Se spune ca cine invata scufundarile in Marea Neagra, se va descurca oriunde. Ceea ce nu este departe de adevar.

Si totusi… de ce scufundari tehnice in Marea Neagra?

Scufundarile de la mal sunt in configuratie recreationala, doar daca scafandrul doreste o config Tec pentru antrenamente. Majoritatea epavelor (submarinul SC-213, cargo-urile: Medy, Arkadia, You Xiu, Sadu, Paris) se incadreaza in maxima a -35m, ceea ce este in limita scufundarilor recreationale.

Insa cateva epave intra deja in zona -45…-50m. Distrugatorul Moskva, cargo-urile Maria Bacolita & General Turner…

Se stie ca aerul (cel cu O2=21% si N2=79% ; valori rotunjite) este cel mai prost gaz pentru scufundare. Ideal ar fi amestecul de aer imbogatit cu oxigen in limita MOD, pana la adancimea de -30m iar peste aceasta adancime, amestecurile de trimix (He, O2, N2). Ca nu procedam mereu ca la carte… sunt factori diversi care ne influenteaza. Capacitatea tehnica – logistica, echipamentele mai de calitate si cu un service corespunzator, pretul gazelor, pretul cursurilor… comoditatea.

Daca la scufundarile la epavele pana in -35m, o certificare de Basic Nitrox este suficienta pentru folosirea unui EANx care sa extinda bottom time-ul si sa reduca din surface interval, la celelalte scufundari este obligatoriu o certificare tehnica care sa includa proceduri de decompresie. Certificarea minima recomandata: TDI Decompression Procedures, Dsat Tec 45, ANDI TSD L3, IANTD Advanced Nitrox or echivalent.

O astfel de scufundare, include obligatoriu in echipament, un set dublu de cilindri (sau sidemount) plus cilindrii de deco conform planificarii facute in echipa. Seturile de regulatoare, BCD wing, lumini de navigatie/semnalizare, cutite, SMB-uri etc pentru un echipament scuba tec sunt de la sine intelese. Ceea ce vreau sa subliniez este ca nu se accepta scufundarea cu monobutelie si configuratie recreationala!

Si totusi… de ce in Tec? Cu o adancime maxima de -45… -50m (-46m la Moskva, la partea inferioara a carmei), probabil veti spune ca si in Rec, mentinandu-se o maxima de -40m se poate vizita putin epava. Teoretic… corect. Practic – gresit.

Da – conform tabelelor de scufundari recreationale create de PADI, la adancimea maxima de -40m avem un timp maxim de 9minute pana se intra in “deco”. Pentru o scurta readucere aminte, orice scufundare in mediul lichid (inclusiv scufundarea recreationala) implica un proces de compresie si unul evident, de decompresie. Terminologia corecta este de “no stop required” si nu cea de “no deco dive”. Oprirea de 3-5min la -5m este o masura suplimentara (si recomandata) de precautie pentru eliminarea excesului de azot din organism pana la limita iesirii in relativa siguranta la suprafata.

Acum… daca scadem din cele 9minute totale permise un numar de 2minute necesare coborarii pana la adancimea maxima, alte 3min pana la urcarea la punctul de “safety stop” atunci mai raman efectiv un maxim de 4minute de bottom time. Evident, financiar nu este rentabil sa faci o scufundare a carui cost de transport si timp de deplasare este destul de ridicat, pentru doar 4 minute de scufundare efectiva. Mai ales cand nu vorbim despre o scufundare la adancime extrema ci de una la limita recreationala. Dar nu aici este marea problema.

In tot acest mini plan, nu am discutat deloc despre consumurile de gaze, despre regula treimii, despre eventualitatea unui eveniment nedorit de out of air sau freeflow, despre termoclina extrem de puternica (uneori si 15degC diferenta) si supraincalzirea la suprafata (mai ales vara si in costum uscat), despre vizibilitatea variabila de la +2 la +10m, despre curentii de fund sau de suprafata, despre factorii de stres psihologic si fizic…

Plus distantele intre portul de plecare (“safe haven”) si locul de scufundare care in unele cazuri sunt si de +10mile marine (16km) coroborate la conditiile meteo (cand starea marii se schimba destul de rapid, chiar si pe durata unei scufundari de o ora). Nu degeaba se numeste Marea Neagra!

Toti acesti factori luati individual sau cumulati, fac scufundarile (tehnice) in Marea Neagra sa fie incadrate la categoria scufundarilor grele. Dorite de multi, realizate de putini, scufundarile tehnice la epavele de adancime pot fi plasate cu siguranta in topul oricarui clasament de profil.

Cursuri de scafandri tehnici sub licenta ANDI International  (de la Basic Nitrox la Advanced Trimix + Technical Trimix Wrecks) sunt disponibile la cerere. Va rog contactati-ma via email sau mobil pentru o oferta personalizata.

Ape linistite!

Costa

ANDI IT 170

TBI Trimix Master Class -145m etc

updated: 30.05.2020

Categories
Scuba & Training

Illimita… de la Rec la full Tec si mai departe!

 

T101.ro

Octombrie 28 – Noiembrie 12, 2014. Pentru a 3a oara in centrul de scufundari Rubicon Diving Center din insula Lanzarote (Canary Isl, Spain) – centrul Head Quarter ANDI Europe. Motivul: un pachet hard-core de cursuri tehnice sub licenta ANDI International.

Coordonatori cursuri: Christian Massaad (ANDI Instructor Trainer Director #16) si Dop Koot (ANDI Instructor Trainer #131).

Studenti: subsemnatul pentru cursurile Tri-Mix Instructor L5 (Advanced Trimix), Gas Blender & Service Technician si JJ-CCR diver L2 si Gabriel U. pentru cursul de Tri-Mix Diver L5 (plus a try CCR & DPV).

Conditiile de curs si antrenamente: top din ceea ce exista pe piata in domeniu. Spatiu dedicat (sala teorie si zona echipamente) pentru Tec, bankuri de incarcare si panou de mixare gaze, compresor Bauer Verticus 5 cu filtraj suplimentar pentru indeplinirea standardelor ANDI de calitate a gazelor si Nuvair pentru amestecuri nitrox recreational, doua RHIB-uri de mare capacitate (8,5m lungime si motoare de 2x150hp & 260hp), echipamente pentru toate gusturile si Tec & Rec (rebreathere JJ & Meg, DPV-uri Tec Bonex etc), mijloace de transport absolut noi si confortabile, servicii curente in peste 5 limbi de circulatie internationala etc.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA tanks gear

Inceputul cursului l-am avut prin intrarea in a ceea ce numim “dark zone”: rebreatherele (Closed Circuit Rebreather). Teoria ca teoria, dar practica – scufundarea cu aceste masinarii de recirculat gazele este o cu totul noua experienta. Insa… placerea si avantajele sunt enorme si sunt pe deplin satisfacut de pasul facut in aceasta directie. Echipamentul ales este JJ-CCR, o bijuterie marca CE. Pe durata cursului am avut 7 scufundari in mare deschisa la care am mai adaugat inca 4 scufundari la finalul stagiului de pregatire. Timpul mediu de “bottom time” a fost de 1h cu adancimi intre -15 si -20m. In ciuda temperaturii apei destul de acceptabile (+23degC), toate scufundarile au fost la costum uscat 🙂

Pachetul urmator de cursuri a inclus Service Tehnician si Gas Blender – unde teoria ANDI este extrem de bine structurata, toate afirmatiile, procedurile, standardele etc fiind fundamentate pe ceea ce industria comerciala si profesionala in domeniu o foloseste de ani de zile. Compatibilitatea si constructia echipamentelor, reactiile lor cu aerul, aerul imbogatit cu oxigen, oxigenul si celelalte gaze folosite, tehnicile de manipulare etc fiind practic o adevarat stiinta dar pe care din pacate, multi, foarte multi din domeniul recreational o ignora fie din necunoastere fie din rea vointa. Practica cursului de Gas Blender s-a combinat excelent cu cel de Tri-Mix L5 unde am avut de mixat gazele pentru scufundarile de adancime.

Costa - strap mask

Din pozitia de candidat Tri-Mix Instructor L5, l-am avut cursant pe Gabi – un model de seriozitate si profesionalism. De fapt, la acest nivel, fara seriozitate si profesionalism nu ai ce cauta! Instructor PADI OWSI, scafandru tehnic (ANDI Technical TriMix L3 – in August 2012 – cand l-am avut cursant la Marea Neagra cu scufundari la submarinul SC-213 si distrugatorul Moskva, DSAT Tec 65 diver – curs urmat de el ulterior in Malta), Gabi s-a dovedit a fi studentul ideal, facandu-mi viata de instructor mult mai usoara in fatza celor doi Instructori Traineri.

Primele 3 scufundari de adancime au fost sub supravegherea lui Dop, in acest timp Chris fiind intr-un curs de JJ-CCR L5 (unde au fost pana la -130m cu DPV-uri!).

Partea de “uscat” a cuprins o introducere mai profunda in teoria scufundarilor de adancime, in special a planificarilor de EXPLORARE, cu timpi lungi de bottom si fara restrictie la timpii de deco si configurarea echipamentelor necesare, pregatirea echipamentelor si mixarea gazelor pentru scufundarile planificate, logistica etc.

Dupa o scufundare de incalzire si acomodare cu “bestiile” (2x12l otel la 300bar plus stage-urile necesare: 2x11l +1x7l aluminiu) in care ne-am refresh-uit skill-urile deja stiute, au urmat cele 4 scufundari in care adancimea si task load-urile au crescut progresiv. Temperatura de afara (peste 25degC), costumul uscat, “bestiile” (2×18.1kg fiecare, fara gaze, backplate, regulatoare etc) in spate, ajustarea stage-urilor – daca la inceput ne cam ridicau pulsul la +100 si ne aduceau aminte de sala de gym (nevizitata de ceva timp) sau de pista de alergare (omisa si ea),  au parut insa din ce mai usor de usoare pe masura ce avansam in curs. Profilul scufundarii ne provoca de fiecare data: intrarea negativa cu tot echipamentul in spate/lateral, verificarile de siguranta (2-5-10m), schimburile de gaze, viteza de coborare (peste 20m/min), curentii variabili de la palierele de decompresie etc – toate astea si-au dovedit inca odata necesitatea pasilor marunti si al graduarii treptate a efortului (atat fizic cat mai ales psihic!).

Mixing gases JJ-CCR checking thread

Scufundarea de final, sub coordonarea lui Chris, a fost absolut superba, la adancimea maxima de -90m cu un bottom time de 20min si un runtime de 95min. Locatia (Playa del Carmen), canioanele si lava vulcanica cu forme impresionante, cavernele, coralii mediteraneeni,  vizibilitatea de +30m, temperatura confortabila de +19degC la adancimea maxima.

95min de placere pura! Totul executat ca la carte!

profile -90m

Au urmat apoi cateva zile in care Gabi s-a delectat cu un try JJ-CCR si combinatia lui favorita: sidemount & DPV iar eu m-am scufundat cu noua mea febletze: JJ-CCR (ca sa ne cunoastem mai bine).

In 2003 cand am admirat pentru prima oara lumea subacvatica din postura de proaspat scafandru recreational PADI Open Water, nu credeam ca voi ajunge departe (din punct de vedere profesional) cu acest hobby. Despre scufundarile tehnice nu stiam mai nimic. In 2007 cand mi-am obtinut brevetul de PADI Open Water Instructor… scufundarile cu trimix erau undeva departe… in cloud. Erau intr-o zona crepusculara, nu neaparat neinteresant ci mai degraba… ceva dificil, periculos…

Anii au trecut. Am inceput incet incet sa cochetez cu scufundarile tehnice, mai intai din postura de scafandru, descoperind pas cu pas avantajele Tec, lumea noua ce se deschidea in fatza mea si astepta sa fie explorata. Ca instructor de scufundari recreationale, am simtit ca trebuie sa invat mai mult, pentru a oferi la randul meu mai multe informatii viabile, din propria experienta teoretica & practica. Si uite asa, in pasi marunti, am ajuns la un nou punct de lansare, cel in care scufundarile de (mare) adancime & explorare si scufundarile pe CCR nu mai sunt o (totala) necunoscuta ci o parte din mine.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ce va urma? Explorari cat mai multe, scufundari pe CCR, scufundari de mare adancime… informatii si experiente noi pe care apoi sa le pot impartasi si celor ce doresc sa patrunda in “dark side-ul” fara limita de adancime, runtime si deco time, configuratie, OC/CCR…

JJ-ANDI

 

Ape linistite!

Costa

(ANDI Tri-Mix Instructor L5, ANDI JJ-CCR L2, ANDI Gas Blender & Service Technician etc).

Info: T101.ro

Categories
Scuba & Training

Rec: putin deco – moft sau ruleta ruseasca

 

Revolver

Conform definitiei generale a scufundarilor recreationale, decompresia este acel stadiu al unei scufundari in care anumite paliere de oprire in timpul ascensiunii spre suprafata sunt obligatorii pentru a permite azotului acumulat in exces in organism sa fie eliminat fara complicatii medicale ulterioare. Stim cu totii ca pe masura ce adancimea de scufundare creste, timpul pe care tabelele recreationale ne lasa sa-l petrecem acolo se micsoreaza drastic.

Daca conform tabelelor de scufundari recreationale PADI, la adancimea de -18m putem sta maxim 56min, la adancimea de -40m acest timp se reduce la nu mai mult de 9min. O optiune (recreationala) de a mari acest timp de scufundare este folosirea aerului imbogatit cu oxigen (denumit si Enriched Air Nitrox sau  simplu, Nitrox) cu singurul dezavantaj de reducere a adancimii pe masura ce concentratia de oxigen din gazul respirat creste.

Dar cum ramane cu situatia in care ne scufundam in limitele recreationale, cu monobutelie (aer sau nitrox) si intram in putin deco? Este sfarsit de lume? Oare 5 sau 10 minute acolo de penalizare conteaza asa de mult?  La urma urmei, pe masura ce urci, computerul de scufundare recalculeaza non-stop cantitatea teoretica de azot (nitrogen) din corpul tau, te opreste la diverse adancimi, eventual iti impune un safety stop mult mai lung (sa nu uitam regulile de “emergency decompression” din tabelele PADI) si la suprafata iesi “curat”. Asta sa fie tot?!?

Scufundarile recreationale au fost bine gandite la origine, cu o marja destul de mare siguranta atunci cand acele tabele au fost create. Pentru femei si barbati, copii si adulti, mai “fit” sau mai “dolofani”. Iti limiteaza timpul maxim de “bottom time” si te obliga sa iesi la suprafata cu minim 50bar in cilindrul de scufundare. Pana aici toate bune si frumoase. Iar statistica arata ca isi dovedesc eficacitatea. Atunci… de ce sa ne riscam si sa intram in acel “putin” deco?

Sa intram putin cu imaginatia intr-o scufundare obisnuita, la o epava, langa un recif… Un grup de… 4 scafandri + ghidul de scufundare. Grupurile sunt de cate 2 scafandri, de conditie fizica medie. Totul decurge bine si frumos. Adancimea stabilita este undeva la, sa zicem, -30m. Timpul maxim de “bottom” este de 20min. Dar frumusetea epavei ii impinge pe toti sa se apropie de limita celor 20min si chiar sa si o depaseasca cu aproape 5min. Incepe ascensiunea spre suprafata. Toti sunt cu zambetul de 180 de grade pe fatza. Dar deodata, la -25m adancime, regulatorul unuia dintre scafandri intra in free flow. Intr-o secunda, tensiunea in grup creste instant. Buddy-ul ii ofera relativ rapid octopusul celui in dificultate. Dupa cateva zeci de secunde de stres maxim, situatia pare sa revina sub control. Ghidul ii conduce in continuare spre suprafata, in limitele vitezei maxime de urcare de 18m/min (recomandat 9m/min). Reciful vertical plin de viata nu mai are nici un farmec… ei trebuie sa ajunga rapid la -5m pentru a face safety stop-ul. Stresul isi spune cuvantul, cei doi respira destul de accelerat din cilindrul a carui presiune se apropie rapid de 50bar iar ei sunt inca departe de punctul “salvator”… si mai au si acel safety stop + penalizarea de timp…

Luati acest profil de scufundare in diverse combinatii… un usor curent, o “usoara” penetrare neautorizata, adica fara certificarea/antrenamentul/echipamentul corespunzator (asa cum din pacate se practica), o vizibilitate redusa etc… si dezastrul bate la usa. Daca nu ar fi fost acel free flow, scufundarea s-ar fi terminat cel mai probabil, undeva sub limita celor 50bar in butelie. Nu-i ca la carte dar… ar fi fost (relativ) OK. Ar zice cei 5 scafandri dar si multi altii. Dar… situatia de urgenta a aparut si complicatiile s-au dezvoltat rapid.

Pana aici a fost teorie. Recreationala. Dar sa intram putin si in teoria tehnica pentru a sustine afirmatia emisa in titlul acestui material. SAC sau Surface Air Consumtion este acea cantitate de gaz pe care o respiram la suprafata intr-un minut (varianta scurta a intregii formule 🙂 ). Teoria si variantele de formule de calcul le gasiti pe net din belsug.

SAC

Care este rolul acestei formule? Simplu. Afland cantitatea de litri de aer consumati la suprafata intr-un minut (exista diferse metode de actiune pentru calcularea lui), putem afla cantitatea de aer consumata intr-un minut la o adancime data prin inmultirea SAC-ului cu presiunea ambientala totala (in bar/ata). De exemplu, daca la suprafata am un consum de 20l/min, la adancimea de -30m (4ata) voi avea un consum de 80l.

Nota: SAC (exprima bar/min) este o constanta – la suprafata, RMV (exprima litri/min) este consumul ajustat cand Diving Factor DF si adancimea au fost luate in calcul!

In cartea “Staying Alive” scrisa de Steve Lewis, autorul defineste un “Dive Factor (DF) working chart” (pagina 58) in care, la acest SAC in scufundare (RMV-ul) se mai inmulteste inca un coeficient. Daca in conditii asemanatoare unui bazin de inot (conditii, perfecte, echipament cunoscut etc) acest DF este egal cu 1.0, in conditii de curent, apa rece, activitate moderata, site de scufundare necunoscut acest DF creste la 1.8 ceea ce ne va da un RMV real de 144l/min (urmand exemplul anterior: 80 x 1,8). Daca scufundarea se va face in conditii de efort extrem, curent puternic, situatii dramatice de stres atunci acest DF se ridica la 2,5 ceea ce va duce RMV-ul in scufundare la 200l/min!!!

Acum, sa complicam putin matematica:

Daca scufundarea (din exemplele anterioare) s-ar fi facut cu un cilindru de 12l incarcat la 210bar, am fi avut in butelie un volum de 2520l de gaz respirabil. Aplicand metoda 3-imilor, am avea la dispozitie 70bar/840l de gaz pentru dus, tot atata pentru intors si restul egal, de rezerva. Cu aceasta regula a 3-imii, avem totusi 20bar in plus fatza de cei 50bar recomandati a fi la sfarsitul unei scufundari recreationale. Ceea ce este recomandat! Timpul total (teoretic) de scufundare la un consum normal ar fi de 31min (conservativ; 2520: 80l/min = 31,5) dar real va fi de 20min (31min : 3 = 10,3… conservativ rotunjim la 10. Apoi din regula 3-imii, raman 20min + 10min). In cazul unei scufundari in limitele cerute de agentia certificatoare recreationala si a unor conditii bune de scufundare, sa zicem ca am fi in zona de relativa siguranta.

Nu trebuie uitat un aspect tehnic destul de important: presiunea intermediara de lucru a etapei 1 este de 8-10 bar, sub aceasta presiune, livrarea gazului devine extrem de anevoioasa. Adica, chiar daca manometrul iti va mai indica “ceva” presiune (acei cativa bar), inspiratia va fi extrem de grea chiar si la suprafata. La adancime, lucrurile se vor complica, intrand in joc si densitatea gazelor, deloc in favoarea noastra.

Revenind la exemplul scufundarii la epava: timpul maxim alocat scufundarii era de 20min, exact cat ne-a rezultat si din regula treimii cu marea diferenta ca, intr-o scufundare corect planificata si executata, la sfarsitul celor 20min cei 5 scafandri ar fi trebuit sa fie deja la suprafata iar in cazul nostru, ei tocmai incepeau urcarea… Daca toate ar fi decurs fara incidente tehnice, probabil ca cei 5 ar fi ajuns la suprafata dar bineinteles ca nu cu 70bar in cilindri (deoarece au inceput urcarea cu mare intarziere intrand in penalizari) ci probabil undeva putin sub 50bar, deoarece ar fi fost obligati la un safety stop extins la minim 8min. Pana aici… sa zicem ca au avut noroc.

Dar… si aici intervine marele semn de intrebare: ce facem cu acel free flow (+ nivelul de stres etc) din incidentul celor doi scafandri? Nu mai are rost sa intram iarasi in calcule matematice de baza pentru a vedea ca cei 850l de gaz (teoretic) ramasi in cilindrul “salvatorului” nu ar fi fost de ajuns pentru ca cei doi sa efectueze o urcare in siguranta si un safety stop extins corespunzator. Gazul in free flow in cilindrul scafandrului in dificultate aproape ca nu se poate pune la socoteala deoarece timpul de golire va fi undeva cu mult sub 1 minut (aprox. 2 minute daca cilindrul ar fi fost plin)!!!

Concluzia si morala celor scrise mai sus?

Planificati scufundarea corespunzator, luand in calcul toti posibilii factori ce pot interveni si respectati acea planificare. Continua-ti educatia academica prin cursuri ce-ti pot imbunatati calitatile de scafandru recreational (Basic Nitrox, Self Reliant Diver, Deep Diver, Wreck Diver, Peak Performance Buoyancy etc) si largeste-ti orizonturile spre scufundarile tehnice (teoria decompresie, amestecurile de gaze, penetrari de spatii inchise, echipamente si configurari corespunzatoare etc). Nu te aventura intr-o scufundare pe premiza ca “a mers si inainte, merge si acum”. Scufundarile tehnice sunt de exemplu scufundari cu un grad avansat de risc dar este un risc calculat! Nimic nu este luat la intamplare.

Este putin deco moft sau loterie ruseasca? Voi decideti!

 

safe_diver

 

Nota: Pentru usurinta in calcul sau exprimare/intelegere, anumiti termeni sau anumite formule au fost adaptate pentru o mai simpla si rapida intelegere. Materialul de fatza nu se vrea a fi un tratat matematic asupra teoriei scufundarilor si gazelor ci doar un semnal de alarma asupra riscurilor majore ce poat rezulta dintr-o scufundare prost planificata si prost executata!

Ape linistite,

Costa

ANDI Instructor Trainer L3, TDI Trimix/Advanced Wreck/Rebreather Instructor

T101-Technical & Diving Ops®

updated Mai 2021

Categories
Scuba & Training

Expeditie TecRec – Sondaj (Poll)

Pentru testarea dorintelor scafandrilor tehnici din Romania, am pus la dispozitie acest mic sondaj.
Momentan, m-am limitat la zone relativ aproape ca distanta de Romania. Lista poate fi mult mai mare, deci sugestiile sunt binevenite!

Votarea este deschisa pentru 4 luni, data de inchidere 20 Mai 2013.

Optiunile de votare le gasiti in partea dreapta, sub Slideshow.

 

Va multumesc!!!