updated: Oct. 20, 2019
Epavele reprezinta un punct de atractie pentru multi scafandri, un varf al pregatirii lor profesionale, o experienta unica in scufundari. Candva pline de viata, epavele au o istorie trista, in marea lor majoritate fiind rezultatul fie al unor erori de navigatie, al unor decizii murdare de sabotare sau al uratelor conflicte militare. In anii recenti, unele state au inceput sa scufunde nave in mod intentionat, creeand recife artificiale si implicit puncte de atractie pentru turistii scafandri. Bineinteles, navele sunt ecologizate mai intai si apoi scufundate planificat.
Epavele prezinta o atractie care poate fi insa fatala. Tratate fara respect sau cu aroganta, epavele pot fi adevarate capcane mortale.
Adeseori, ati vazut pe forumuri de specialitate sau in diverse materiale publicate pe net, discutii si comentarii pe tema: cine-i mai bun: “scafandrul de epave sau cel de pesteri” (Cave vs Advanced Wreck ; Caves vs Mines ; nota: cavernele ar fi echivalentul unui basic wreck) sau “care scufundari sunt mai periculoase/grele: cele in pesteri sau cele in epave” etc.
Adevarul este ca asa cum fiecare scufundare recreationala are particularitatea ei si nu sunt doua scufundari la fel, tot asa si scufundarile in pesteri si in epave au particularitatile lor cu punctele lor “pro” si “contra”.
Din pacate, marketingul “cave” functioneaza mult mai eficient ceea ce face ca scufundarile in pesteri sa aiba suprematie media in fata scufundarilor in epave. Probabil multi dintre cei ce au deschis drumurile scufundarilor tehnice acum multi ani au avut ocazia sa se scufunde preponderent in pesteri (cele din Florida si Mexico fiind cele mai faimoase) si de aceea nu si-au mai batut capul prea mult cu epavele. Deseori, logistica pentru scufundarile la epave este mult mai complexa, mai ales daca epavele sunt de adancime iar distanta fata de portul cel mai apropiat (safe heaven) este mare. De asemenea, conditiile meteo sunt mai greu de controlat (chiar daca prognozele meteo au o destul de mare precizie si monitorizare in timp real).
Pesterile sunt clasificate mereu in “spatii inchise – overhead” avand cursuri de sine statatoare (TDI, GUE, ANDI, UTD) pe cand scufundarile la/in epave au statut de “specializare” (PADI, TDI/SDI, RAID) si mai putin de “curs overhead” dedicat. Sunt insa agentii (ANDI, IANTD, SSI, NAUI, UTD) unde exista cursuri dedicate overhead pentru “cave” & “wreck”. La unele agentii definita “wreck” nu apare deloc (GUE). In schimb, cursurile altor agentii (BSAC, CMAS) trebuiesc urmate cu precautie deoarece standardele sunt oarecum depasite sau mult prea simpliste. PSAI trece direct la nivelul de scafandru avansat de epave.
Unele nivele de certificare pot crea confuzii: de exemplu, SSI Advanced Wreck Diver are ca cerinte de inscriere la curs – Open Water Diver, se efectueaza doar 2 scufundari de curs in conditii reale (si o scufundare optionala in piscina) iar firul ghid este optional. Chiar daca titulatura este de “Avansat”.
In schimb, SDI Basic Wreck vs TDI Advanced Wreck Diver sunt clar delimitate in pregatire si competente.
ANDI Wreck Diver trece la urmatorul nivel si clasifica certificarile de scafandru de epave in functie de calificarea de baza de Open Water (adancime, gaze, configuratie echipamente) si profunzimea penetrarii in epava (relationata cu firul ghid si devierile de la firul ghid) in MOD1 pana la MOD5. Evident, o penetrare “avansata” intr-o epava la -60m nu este la fel precum una intr-o epava la -20m adancime. ANDI diversifica specializarile la penetrari in epave inclusiv in diverse combinatii: OC, CCR, Sidemount, DPV etc.
Fiecare combinatie de echipamente si penetrare implica evaluari de riscuri, tehnici de configurare si penetrare, tehnici de inot si flotabilitate ce trebuiesc controlate la perfectie! Cursuri de solidificare a notiunilor de baza – Fundamentals / Intro to Tech – sunt oferite de ANDI, GUE, TDI .
T101® a creat Tek a Rec® – un concept personalizat de introducere in lumea tech, ce combina experienta personala si principiile de baza ale altor agentii, oferind flexibilitate si dinamism in echipament si atitudine.
Totusi, certificarile finale difera de la agentie la agentie, chiar daca se refera, cel putin teoretic, la (relativ) acelasi nivel de brevetare. Sa nu uitam ca “aroma” finala a cursului si antrenamentului este data de experienta si abilitatea instructorului de a oferii informatiile necesare si de a impinge limitele scafandrului cursant spre progres.
De aceea, in general, este foarte greu de facut un tabel al echivalentelor intre cursuri pe agentii diferite, deoarece fiecare agentie are plusurile si minusurile ei la limitele de adancime si timpii de scufundare/decompresie, gazele folosite, standardele, metodologiile de predare academica etc.
Revenind la epavele noastre, pe blogul lui Andy Davis – Scuba tech Philippines, a fost recent publicat un material bine documentat – The anatomy of an effective wreck diving course pe care vi-l recomand spre citire.
De asemenea, cartea lui Gary Gentile – “The Advanced Wreck Diving Handbook” va poate fi de folos, chiar daca sunteti un scafandru cu experienta la epave. Cartile lui Steve Lewis – “The Six Skills and Other Discussions” & “Staying Alive” va vor ajuta foarte mult in consolidarea unor informatii tehnice generale foarte utile in scufundarile sportive si tehnice.
Orice material teoretic este foarte binevenit pentru un bagaj de cunostinte mai bogat. Dar, inainte de a va aventura la scufundari “la” si “in” epave, urmati un curs corespunzator! Numai asa veti intelege pe deplin frumusetea si duritatea unei epave. Nu lasati ego-ul si ignoranta sa va domine.
Si stati in limitele pentru care ati fost certificat si antrenat. Chiar daca tentatia este mare, viata are prioritate.
Si chiar daca sunteti certificat/calificat pentru un nivel avansat (OC/CCR, wrecks/caves/mines), nu lasati rutina sa va domine. Provocati-va din cand in cand la alte cursuri, in alte medii, cu alte echipe astfel incat sa nu va lasati complesiti de sentimentul de superioritate dobandit.
Cursurile si antrenamentele de “wreck diver” pe care le ofer sub standardele agentiei ANDI sunt urmatoarele:
– ANDI SafeAir Wreck Diver L1: -40m, penetrare:
light zone; NSR
– ANDI Technical Wreck Diver L2: -40m, penetrare:
No limit, NO jumps; Deco RT 30min.
– ANDI Technical Trimix Wreck Diver L3: -50m, penetrare:
No limit, 1 jump; Deco RT 45min.
Urmatoarele nivele sunt ANDI TriMix Wreck Diver L4 & ANDI Exploration TriMix Wreck Diver L5.
Pentru informatii suplimentare, planificari si scufundari la epave, nu ezitati sa ma contactati.
Ape linistite,
Costa
ANDI Technical Trimix Wreck Instructor L3
ANDI Exploration Trimix Wreck Diver L5
T101 – Technical & Diving Ops® – Dive Training Center
T101® este centru de scufundari acreditat ANDI & SDI/TDI
Primul pas pe un vapor l-am facut undeva cand eram in clasa a 2a. Si de atunci, s-a rupt filmul vietii normale si terestre. Apa de tank a intrat in sange si acolo a ramas. In 1992, pe cand aveam 19 ani, m-am angajat la primul meu loc de munca… evident, pe vapor. Si de atunci, aproape 24 de ani au trecut, aproape toti pe mare. Am lucrat pe 
Am lucrat cu echipaje multinationale/multiculturale, din cele mai diverse, mai ciudate sau mai interesante. Fiecare interactiune are ceva unic, diferit, ceva ce nu prea gasesti in nici un curs terestru de pregatire. Distanta in timp si mii de mile marine fata de familie si prieteni isi pun amprenta pe fiecare navigator, indiferent de pozitia la bord. Pe mare, la ore sau zeci de ore distanta de primul uscat civilizat sau de primul ajutor, tu esti medicul sau pompierul de serviciu. Nu e nimeni altcineva, acolo, in mijlocul marii, sa-ti spuna sa te dai la o parte ca sa-ti salveze pielea. Acolo se lucreaza in echipa. De la rutina zilnica la situatiile de urgenta. Trebuie sa te intelegi, sa colaborezi cu cei din jur, fiecare conform atributiunilor de munca sau de urgenta (rolul de echipaj). Totul functioneaza ca un mic oras unde fiecare departament are atributiunile lui bine definite pentru ca toata activitatea, ca nava, sa fie un tot unitar.
Antrenamentele de baza, pentru fiecare functie in parte pe mare se fac conform unor 
Acolo, statisticile (reale din pacate, dar pur matematice) frumos inflorate grafic sunt reci fata de realitatea si viata de pe mare. Manualele de psihologie, “coaching” sau “training” (ca tot sunt la moda), de cele mai multe ori scrise sau prezentate de persoane care nu au nici macar simpla experienta a vietii terestre, par doar niste copii triste a unor romane ieftine. Echipajul este un mare conglomerat de care depinde buna functionare si supravietuire. A ta, a tuturor, a navei si a marfii. Este un “big brother” la o scara diferita, dar cu zero optiuni de a devenii celebru.
Pentru scafandrul ce doreste o explorare profunda si sigura a unei epave, cunoasterea general constructiva a unei nave ii confera avantajul de a intelege mult mai bine locul de scufundare de la prima vedere, de a se orienta mai bine in interiorul epavei, de a recunoaste in avans locurile potential periculoase, de a gasi mai usor solutii in situatii mai stresante in timpul penetrarii epavei.
